Crestini, sau crestini cu numele?

E foarte interesant felul in care ne intalnim cu diferite lucruri ,,intamplator“…

Am citit mai devreme pe un blog : ,,Poţi să fii papagal în toate culorile, dacă ai limbă de papagal tot papagal rămâi!“…surad cand citesc…e atat de adevarat…

La urma urmei asa este si cu noi crestinii: putem fi crestini romani, crestini bulgari, crestini rusi, etc.; dar tot crestini ramanem

Dar cati dintre noi suntem oare crestini cu adevarat? Suntem, majoritatea, crestini doar cu numele, fiindca acest nume nu se reflecta in faptele noastre, in gandirea, in felul nostru de a fi. Sa fi crestin inseamna mult mai mult decat sa mergi la biserica in fiecare duminica si sarbatoare si apoi sa te intorci acasa si atat. Defapt nu este de ajuns sa ne rugam dimineata si seara in fiecare zi, fiindca acest lucru nu arata ca suntem crestini…rugaciunea nu trebuie doar citita, trebuie si traita!

Nu este de ajuns sa mergem duminica si in alta sarbatoare la biserica, daca ajunsi acolo singurul lucru pe care il facem e sa ne gandim la lucrurile lumesti in loc de cele dumnezeiesti. odata ajunsi in biserica, odata cu pasul facut peste pragul bisericii, trebuie sa lepadam tot ce este lumesc, sa ascultam fiecare cuvintel al slujbei. Oricare dintre cuvintele sfintei slujbe are o semnificatie aparte, sensul ei spiritual, caci altfel nu ar mai fi pus acolo.

Sf. Liturghie nu este conceputa de orice om, astfel incat cuvintele sa fie puse la intamplare, ci este conceputa de Sf. Ioan Gura de Aur( Sf. Vasile cel Mare), care, dupa cum ii spune numele este Sfant! este placut lui Dumnezeu, a dus o viata curata, o viata asa cum ii place lui Dumnezeu! Cuvintele rostite, astfel, sunt pline de intelepciune, de sfintenie! Fiecare Sf. Liturghie este o minune, un prilej de intalnire a omului cu Dumnezeu! In fiecare Sf. Liturghie painea si vinul se prefac in Insusi Sfantul Trup al Domnului nostru Iisus Hristos!

Astfel, la participarea Sfintei Liturghii nu trebuie sa ne plictisim, fiindca nu avem motive…daca ne plictisim,daca ne ia somnul, ne putem da seama ca noi suntem crestini doar cu numele, nu suntem crestini si cu firea, cu trairea noastra!…din acest punct de vedere suntem simplii muritori de rand. Daca am fi crestini intr-adevar, ne-am duce la biserica, la fel cum ne ducem in paradis! Biserica este paradiul! Hristos este paradisul! CREDINTA ESTE PARADISUL! Fiindca daca ne-am da seama de acest lucru, si de am avea VOINTA, nimic nu ar fi cu neputiinta in transformare noastra de la simplii muritori de rand, la nemuritori, adica, vom ajunge la Imparatia lui Dumnezeu care, prin definitie putem sa o numim nemurire!